Calendar evenimente
« decembrie 2017 »

L M M J V S D
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Întrunire a grupului de lucru
29.05.2012  |  Compas 20
   

În data de 20.03.2012 a avut loc cea de-a treia întrunire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu din cadrul proiectului "COMPAS 20 - Concepţii şi Orientare Modernă, Planificare Armonioasă şi Strategică până în 2020".



În urma acestei întâlniri, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca a solicitat includerea unor noi informaţii în cadrul Strategiei de dezvoltare a judeţului Satu Mare până în 2020, şi anume:

 

I. Prevederile din Strategia Naţională şi Planul Naţional de acţiune privind conservarea Biodiversităţii din România, pentru decada 2011-2020


Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2010 - 2020, concentrează, într-o manieră armonizată, obiectivele generale de conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice prevăzute şi de alte instrumente internaţionale de mediu. În acelaşi timp asigură integrarea politicilor naţionale la nivel regional şi global. Cu alte cuvinte, SNPACB constituie un punct de referinţă esenţial pentru dezvoltarea durabilă a ţării noastre.

Atingerea obiectivelor strategice stabilite, va trebui să conducă la consolidarea viabilităţii socio-economice pe termen lung a României. Mecanismele financiare noi - menite să protejeze şi să producă avantaje economice generaţiilor prezente şi viitoare, sunt dezvoltate în acord cu soluţii inovative de tip nou care lucrează, pe de o parte pentru conservarea diversităţii biologice şi a utilizării durabile, şi pe de altă parte pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stabilităţii socio-economice.

 

În momentul de faţă au fost adoptate la nivel internaţional şi asumate la nivel comunitar şi naţional următoarele concepte cheie privind conservarea biodiversităţii:

 

1. Dezvoltarea durabilă. Protecţia şi conservarea biodiversităţii sunt strâns legate de satisfacerea nevoilor economice şi sociale ale oamenilor. Această abordare stă la baza triplului scop al CBD: conservarea biodiversităţii, utilizarea durabilă a componentelor sale şi împărţirea echitabilă a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor genetice.

 

2. Abordarea ecosistemică. Biodiversitatea trebuie privită în toată complexitatea ei, incluzând toate procesele şi funcţiile esenţiale ale ecosistemelor, interacţiunile dintre organisme şi mediul lor de viaţă şi diversitatea etno-culturală. Din această perspectivă cea mai eficientă cale de a promova conservarea, utilizarea durabilă şi echitabilă a resurselor biodiversităţii este aceea a managementului integrat al acestora.

 

3. Prioritizarea biodiversităţii. Biodiversitatea trebuie să fie integrată în toate politicile sectoriale - planificarea exploatării resurselor naturale, exploatarea pădurilor, planificarea dezvoltării agricole şi rurale. Convenţia poate contribui la toate capitolele Agendei 21, mai ales la cele referitoare la modul de integrare conservării în acţiunile de dezvoltare.

 

În afară de impactul produs în modul de a gândi şi aborda biodiversitatea, CBD a generat şi dezvoltarea unor teme majore de acţiune:

 

a. Conştientizarea publicului. Convenţia a încurajat o mai bună înţelegere a importanţei biodiversităţii din punct de vedere socio-economic: bunurile şi serviciile asigurate, legătura dintre pierderile de biodiversitate şi problemele globale care ameninţă existenţa omenirii.

 

b. Strategii de conservare a biodiversităţii şi planuri de acţiune: prin planurile de acţiune s-au identificat priorităţile şi s-au stabilit politicile adecvate de dezvoltare durabilă.

c. Teme şi programe conexe. Convenţia a promovat programe de lucru privind biodiversitatea în agricultură, diversitatea zonelor aride, diversitatea pădurilor, a apelor interioare şi a celor marine, specii invazive, abordarea ecosistemică, bioindicatori, iniţiativa taxonomică globală, turism durabil.

 

d. Cooperare internaţională. Au fost lansate programe de cooperare cu Convenţia Ramsar privind zonele umede, cu Convenţia ONU privind combaterea deşertificării, cu programele UNEP, FAO, IUCN.

 

Prin SNPACB, România îşi propune, pe termen mediu 2010-2020, următoarele direcţii de acţiune generale:

 

Direcţia de acţiune 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice, specii, ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în 2020.

 

Direcţia de acţiune 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile sectoriale până în 2020.

 

Direcţia de acţiune 3: Promovarea cunoaştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile până în 2020.

 

Direcţia de acţiune 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în 2020.

 

Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ" şi „exsitu"şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice:

 

A. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general şi asigurarea resurselor Financiare;

B. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate;

C. Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru speciile sălbatice protejate;

D. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice;

E. Conservarea ex-situ;

F. Controlul speciilor invasive;

G. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestora;

H. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale;

I. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie;

J. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului.

Pentru fiecare obiectiv strategic, după analiza situaţiei existente la momentul actual, a fost stabilit un set de obiective operaţionale (prezentate în continuare) şi un plan de acţiuni.

 

II. Lista cu toţi operatorii autorizaţi pentru gestionarea deşeurilor menajere

La nivelul judeţului Satu Mare, colectarea şi transportul deşeurilor se realizează de următorii operatori autorizaţi:

 

Nr. crt.

Operator de salubrizare

1

SC INSTALL ROS SRL NEGRESTI OAŞ

2

SC SALGARDENPREST SRL Tăşnad

3

SC ORGANICSAL

4

SC IERUL TIREAM SRL

5

SC FLORISAL SA Satu Mare

6

SC CLEAN MAN SRL Negreşti Oaş

7

SC SALUBRIZARE SOMEŞ SUD SRL Bârsău

8

SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE Livada

9

SC BIOFLORISAL CAREI

10

SC DEIOSIM COM SRL Oraşu Nou

 

 

În afară de aceşti operatori de salubritate, la nivelul anului 2009 mai funcţionau servicii de salubritate înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale.

 

III. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi în jud. Satu Mare, conform prevederilor Ord. Nr. 1552/743 din 03.12.2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (Anexa 1)


Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi


Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din spaţiul hidrografic Someş-Tisa al judeţului Satu Mare sunt prezentate în  tabelul următor. Acestea provin în totalitate din surse de nitraţi actuale, rezultând în principal din complexele zootehnice în funcţiune şi în secundar din contribuţia adusă de creşterea animalelor în gospodăriile individuale.

 

Prin Ordinul 1552/743 din 3.12.2008 al MMDD, pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, pentru judeţul Satu Mare, au fost notificate următoarele localităţi:

 

 

  • Acâş
  • Crucişor
  • Pomi
  • Agriş
  • Culciu
  • Porumbeşti
  • Andrid
  • Doba
  • Săcăşeni
  • Apa
  • Dorolţ
  • Sanislău
  • Ardud
  • Foieni
  • Santău
  • Bârsău
  • Gherţa Mică
  • Săuca
  • Batarci
  • Halmeu
  • Socond
  • Beltiug
  • Homoroade
  • Supur
  • Berveni
  • Lazuri
  • Tarna Mare
  • Bixad
  • Livada
  • Târşolţ
  • Botiz
  • Medieşu Aurit
  • Tăşnad
  • Călineşti-Oaş
  • Micula
  • Terebeşti
  • Cămârzana
  • Moftin
  • Tiream
  • Cămin
  • Negreşti-Oaş
  • Turţ
  • Căpleni
  • Odoreu
  • Turulung
  • Carei
  • Oraşu Nou
  • Urziceni
  • Căuaş
  • Păuleşti
  • Valea Vinului
  • Cehal
  • Petreşti
  • Vama
  • Certeze
  • Pir
  • Vetiş
  • Ciumeşti
  • Pişcolt
  • Viile Satu Mare
  • Craidorolţ

 

 

 

 

În zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi, managementul fermelor agricole, cum ar fi stocarea şi împrăştierea gunoiului de grajd, sortimentul de culturi, etc. trebuie să fie orientat în acord cu principiile Codului de Bune Practici Agricole.

 

În vederea reducerii poluării cu nitraţi, a sprijinirii investiţiilor şi a asistenţei tehnice necesare pentru implementarea Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării, cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole, Ministerul Mediului şi Pădurilor a demarat începând cu anul 2008 proiectul ,,Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.

 

În cadrul acestui proiect pe teritoriul judetului Satu Mare au fost  propuse pentru intervenţie lucrări de investiţii pentru două localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi: Crucişor şi Păuleşti, unde vor fi amenajate platforme de depozitare şi gospodarire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere. Investiţia acestui proiect aflat în implementare urmareşte organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea şi aplicarea pe terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce va contribui la reducerea depozitării necontrolate a acestuia şi la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deseuri menajere definitive.